4. Semnalizarea rutieră

Secțiunea 1: semnalele luminoase

Art. 46

Semnificația, precum și dimensiunile mijloacelor de semnalizare rutieră, forma, simbolul, culoarea și condițiile de execuție, amplasarea, instalarea și aplicarea acestora se stabilesc în conformitate cu standardele în domeniu.
Semnalizarea rutieră în tunele sau pe viaducte se asigură, se realizează și se întreține de către administratorul acestora.

Subsecțiunea 1: semnalele luminoase pentru dirijarea circulației vehiculelor

Art. 47

Semnalele luminoase sunt lumini albe sau colorate diferit, emise succesiv, continuu sau intermitent, de unul sau mai multe corpuri de iluminat care compun un semafor.
După numărul corpurilor de iluminat, semafoarele sunt:
1. cu un corp de iluminat, cu lumina intermitentă de avertizare;
2. cu două corpuri de iluminat, pentru pietoni și bicicliști;
3. cu trei corpuri de iluminat, pentru vehicule;
4. cu patru sau mai multe corpuri de iluminat, pentru tramvaie.
Semafoarele se montează în axul vertical al stâlpului sau pe consolă, pe portal ori suspendate pe cabluri, succesiunea culorilor lentilelor, de sus în jos, fiind următoarea:
1. la semaforul cu trei culori ordinea semnalelor este: roșu, galben, verde;
2. la semaforul cu două culori ordinea semnalelor este: roșu, verde;
3. la semaforul pentru tramvaie sunt dispuse trei pe orizontală la partea superioară și unul la partea inferioară, toate cu lumina albă.

Art. 48

Semafoarele care emit semnale luminoase pentru dirijarea circulației în intersecții se instalează obligatoriu înainte de intersecție, astfel încât să fie vizibile de la o distanță de cel puțin 50 m. Acestea pot fi repetate în mijlocul, deasupra ori de cealaltă parte a intersecției.
Semnificația semnalelor luminoase pentru dirijarea circulației vehiculelor este valabilă pe întreaga lățime a părții carosabile deschise circulației conducătorilor cărora li se adresează. Pe drumurile cu două sau mai multe benzi pe sens, pentru direcții diferite, delimitate prin marcaje longitudinale, semafoarele se pot instala deasupra uneia sau unora dintre benzi, caz în care semnificația semnalelor luminoase se limitează la banda sau benzile astfel semnalizate.

Art. 49

Pe lămpile de culoare roșie sau verde ale semafoarelor pot fi aplicate săgeți de culoare neagră care indică direcțiile de deplasare corespunzătoare acestora. În acest caz interdicția sau permisiunea de trecere impusă de semnalul luminos este limitată la direcția sau direcțiile indicate prin aceste săgeți. Aceeași semnificație o au și săgețile aplicate pe panourile adiționale ce însoțesc, la partea inferioară, semafoarele. Săgeata pentru mersul înainte are vârful în sus.

Art. 50

Semafoarele pentru tramvaie au forma de casetă cu patru corpuri de iluminat de culoare albă, dintre care trei sunt poziționate orizontal și unul sub cel din mijloc, însoțite de panouri cu semne adiționale.
Semnalul de liberă trecere pentru tramvaie este dat de combinația luminoasă a lămpii inferioare cu una dintre cele trei lămpi situate la partea superioară pentru indicarea direcției.
Semnalul de interzicere a trecerii tramvaiului este dat de iluminarea concomitentă a celor trei lumini din partea superioară a casetei.

Art. 51

Semnalul de culoare verde permite trecerea.
Când semaforul este însoțit de una sau mai multe lămpi care emit lumina intermitentă de culoare verde sub forma uneia sau unor săgeți pe fond negru către dreapta, acestea permit trecerea numai în direcția indicată, oricare ar fi în acel moment semnalul în funcțiune al semaforului.

Art. 52

Semnalul de culoare roșie interzice trecerea.
La semnalul de culoare roșie vehiculul trebuie oprit înaintea marcajului pentru oprire sau, după caz, pentru trecerea pietonilor, iar în lipsa acestuia, în dreptul semaforului. Dacă semaforul este instalat deasupra ori de cealaltă parte a intersecției, în lipsa marcajului pentru oprire sau pentru trecerea pietonilor, vehiculul trebuie oprit înainte de marginea părții carosabile a drumului ce urmează a fi intersectat.
Atunci când semnalul de culoare roșie funcționează concomitent cu cel de culoare galbenă, acesta anunță apariția semnalului de culoare verde.

Art. 53

Când semnalul de culoare galbenă apare după semnalul de culoare verde, conducătorul vehiculului care se apropie de intersecție nu trebuie să treacă de locurile prevăzute la art. 52 alin. (2), cu excepția situației în care, la apariția semnalului, se află atât de aproape de acele locuri încât nu ar mai putea opri vehiculul în condiții de siguranță.
Semnalul de culoare galbenă intermitent permite trecerea, conducătorul de vehicul fiind obligat să circule cu viteză redusă, să respecte semnificația semnalizării rutiere și a regulilor de circulație aplicabile în acel loc.

Art. 54

În intersecții dirijarea circulației tramvaielor se poate realiza și prin semafoare având semnale luminoase de culoare albă, corelate cu semnalele luminoase pentru dirijarea circulației celorlalte vehicule.

Art. 55

Semnalul luminos destinat numai dirijării circulației bicicletelor are în câmpul său imaginea unei biciclete de culoare roșie, respectiv verde pe fond negru. Aceeași destinație o are și semnalul luminos al unui semafor însoțit de un panou adițional pe care figurează o bicicletă.

Art. 56

Când deasupra benzilor de circulație sunt instalate dispozitive care emit semnale roșii și verzi, acestea sunt destinate semnalizării benzilor cu circulație reversibilă. Semnalul roșu, având forma a două bare încrucișate, interzice accesul vehiculelor pe banda deasupra căreia se găsește, iar semnalul verde, de forma unei săgeți cu vârful în jos, permite intrarea vehiculelor și circulația pe acea bandă.
Semnalul luminos intermediar care are forma unei sau unor săgeți de culoare galbenă ori albă cu vârful orientat către dreapta sau stânga jos anunță schimbarea semnalului verde, în cazul benzilor cu circulație reversibilă, ori faptul că banda deasupra căreia se află este pe punctul de a fi închisă circulației conducătorilor cărora li se adresează, aceștia fiind obligați să se deplaseze pe banda sau benzile indicate de săgeți.

Art. 57

Conducătorul vehiculului care intră într-o intersecție la culoarea verde a semaforului este obligat să respecte și semnificația indicatoarelor instalate în interiorul acesteia.

Subsecțiunea 2: semnalele luminoase pentru pietoni

Art. 58

Semnalele luminoase pentru pietoni sunt de culoare verde și roșie. Acestea funcționează corelat cu semnalele pentru dirijarea circulației vehiculelor.
Semnalul de culoare verde poate avea în câmpul său imaginea unui pieton în mers, iar cel roșu, imaginea unui pieton oprit.
Semnalele luminoase pentru pietoni pot fi însoțite de semnale acustice pentru a asigura traversarea drumului de către nevăzători.
Pe sectoarele de drum unde valorile de trafic permit, administratorul drumului public, cu avizul poliției, poate amplasa în zona marcajului trecerii pentru pietoni semafoare sau panouri speciale cu comanda manuală a cererii de verde, care se poate face direct de către pietoni.

Art. 59

Semnalul de culoare verde permite trecerea.
Când semnalul de culoare verde începe să funcționeze intermitent înseamnă că timpul afectat traversării drumului este în curs de epuizare și urmează semnalul roșu. În acest caz pietonul surprins în traversarea drumului trebuie să grăbească trecerea, iar dacă drumul este prevăzut cu un refugiu sau spațiu interzis circulației vehiculelor, să aștepte pe acesta apariția semnalului de culoare verde.

Art. 60

Semnalul de culoare verde intermitent și semnalul de culoare roșie interzic pietonilor să se angajeze în traversare pe partea carosabilă.

Subsecțiunea 3: alte semnale luminoase

Art. 61

În cazul semaforizării corelate, în lungul unui traseu pot fi instalate dispozitive de cronometrare a timpului aferent culorii, precum și dispozitive luminoase care să arate participanților la trafic timpii stabiliți prin programul de semaforizare, iar pentru conducătorii de autovehicule, și viteza de deplasare.

Art. 62

Semaforul de avertizare se instalează la ieșirea din intersecție și este constituit dintr-un corp de iluminat cu lumina galbenă intermitentă. Acesta poate avea în câmpul său imaginea unui pieton în mișcare, de culoare galbenă pe fond negru.

Art. 63

Pentru semnalizarea și dirijarea circulației pe sectoarele de drumuri unde se execută lucrări pe partea carosabilă, cu excepția autostrăzilor, se pot instala temporar semafoare mobile, cu obligația presemnalizării acestora.

Secțiunea 2: indicatoarele

Art. 64

Indicatoarele instalate pe drumurile publice sunt:

de avertizare;
de reglementare, care pot fi:
1. de prioritate;
2. de interzicere sau restricție;
3. de obligare;
de orientare și informare, care pot fi:
1. de orientare;
2. de informare;
3. de informare turistică;
4. panouri adiționale;
5. indicatoare kilometrice și hectometrice;
mijloace de semnalizare a lucrărilor, care cuprind:
1. indicatoare rutiere temporare;
2. mijloace auxiliare de semnalizare a lucrărilor.

Art. 65

Indicatoarele se instalează, de regulă, pe partea dreaptă a sensului de mers. În cazul în care condițiile locale împiedică observarea din timp a indicatoarelor de către conducătorii cărora li se adresează, ele se pot instala ori repeta pe partea stângă, în zona mediană a drumului, pe un refugiu ori spațiu interzis circulației vehiculelor, deasupra părții carosabile sau de cealaltă parte a intersecției, în loc vizibil pentru toți participanții la trafic.
Indicatoarele pot fi însoțite de panouri cu semne adiționale conținând inscripții sau simboluri care le precizează, completează ori limitează semnificația.
Semnele adiționale se pot aplica pe panouri ce includ indicatoare ori chiar pe indicatoare, dacă înțelegerea semnificației acestora nu este afectată.
Pentru a fi vizibile și pe timp de noapte, indicatoarele rutiere trebuie să fie reflectorizante, luminoase ori iluminate.
În locuri periculoase, pentru a spori vizibilitatea și a evidenția semnificația unor indicatoare, acestea pot figura grupat pe un panou cu folie fluorescent-retroreflectorizantă cu reflexie ridicată. Aceste indicatoare pot fi însoțite, după caz, de dispozitive luminoase.

Art. 66

Semnificația unui indicator este valabilă pe întreaga lățime a părții carosabile deschise circulației conducătorilor cărora li se adresează.
Când indicatorul este instalat deasupra benzii sau benzilor, semnificația lui este valabilă numai pentru banda ori benzile astfel semnalizate.
Semnificația indicatorului de avertizare începe din locul unde este amplasat. În cazul indicatoarelor care avertizează sectoare periculoase, zona de acțiune a indicatoarelor este reglementată prin plăcuțe adiționale.
Indicatoarele de avertizare se instalează înaintea locului periculos, la o distanță de maximum 50 m în localități, între 100 m și 250 m în afara localităților, respectiv între 500 m și 1.000 m pe autostrăzi și drumuri expres. Când condițiile din teren impun amplasarea la o distanță mai mare, sub indicator se instalează un panou adițional "Distanța între indicator și începutul locului periculos".
Pe autostrăzi și drumuri expres, în toate cazurile, sub indicator este obligatoriu să se instaleze un panou adițional "Distanța între indicator și începutul locului periculos". În situația în care lungimea sectorului periculos depășește 1.000 m, sub indicator se montează panoul adițional "Lungimea sectorului periculos la care se referă indicatorul".
Semnificația indicatoarelor de interzicere sau de restricție începe din dreptul acestora. În lipsa unei semnalizări care să precizeze lungimea sectorului pe care se aplică reglementarea ori a unor indicatoare care să anunțe sfârșitul interdicției sau al restricției, semnificația acestor indicatoare încetează în intersecția cea mai apropiată. Când indicatoarele de interzicere sau restricție sunt instalate împreună cu indicatorul ce anunță intrarea într-o localitate, semnificația lor este valabilă pe drumul respectiv până la întâlnirea indicatorului "Ieșire din localitate", cu excepția locurilor unde alte indicatoare dispun altfel.

Art. 67

Indicatoarele rutiere temporare corespondente indicatoarelor de avertizare, de restricție sau interzicere ori indicatoarelor de orientare au aceleași caracteristici cu cele permanente, cu deosebirea că fondul alb este înlocuit cu fondul galben.

Secțiunea 3: semnalizarea trecerilor la nivel cu calea ferată

Art. 68

Apropierea de o trecere la nivel cu calea ferată se semnalizează cu indicatoare de avertizare corespunzătoare și/sau cu panouri suplimentare pentru trecerea la nivel cu calea ferată.

Art. 69

Trecerea la nivel cu calea ferată curentă fără bariere sau semibariere se semnalizează, după caz, cu indicatoarele "Trecere la nivel cu calea ferată simplă, fără bariere" sau "Trecere la nivel cu calea ferată dublă, fără bariere", însoțite de indicatorul "Oprire".
La trecerea la nivel cu calea ferată curentă prevăzută cu instalații de semnalizare automată fără bariere, interzicerea circulației rutiere se realizează, optic, prin funcționarea dispozitivelor cu lumini intermitent-alternative roșii și stingerea semnalizării de control reprezentate de lumina intermitentă albă și, acustic, prin emiterea de semnale sonore intermitente.

Art. 70

Trecerile la nivel cu calea ferată curentă pot fi semnalizate cu sisteme automate luminoase, prevăzute cu semibariere.
Trecerile la nivel cu calea ferată curentă pot fi asigurate și cu bariere care sunt acționate manual.
Barierele și semibarierele sunt marcate cu benzi alternante de culoare roșie și albă și pot fi prevăzute, la mijloc, cu un disc roșu. Benzile trebuie să fie reflectorizante, iar pe drumurile neiluminate, pe timp de noapte, barierele și semibarierele trebuie să fie iluminate ori prevăzute cu dispozitive cu lumină roșie.
La trecerea la nivel cu calea ferată prevăzută cu instalații de semnalizare automată cu bariere, semnalizarea de interzicere a circulației rutiere se realizează în condițiile prevăzute la art. 69 alin. (2), precum și prin coborârea în poziție orizontală a semibarierelor.

Art. 71

Semnalizarea de interzicere a circulației rutiere se consideră realizată chiar și numai în una din următoarele situații:
1. prin aprinderea unei singure unități luminoase a dispozitivului cu lumină intermitent-alternativă roșie;
2. prin funcționarea sistemului sonor;
3. prin poziția orizontală a unei singure semibariere.
Circulația rutieră se consideră de asemenea interzisă și în situația în care barierele sau semibarierele sunt în curs de coborâre sau de ridicare.

Art. 72

În zona trecerilor la nivel cu calea ferată, funcționarea instalațiilor de semnalizare a apropierii trenurilor, fără bariere, a instalațiilor de semnalizare a apropierii trenurilor, cu semibariere, sau a barierelor mecanice, precum și instalarea indicatoarelor "Oprire", "Trecere la nivel cu o cale ferată simplă/dublă, fără bariere", "Trecere la nivel cu o cale ferată simplă/dublă, fără bariere, prevăzută cu instalație de semnalizare luminoasă automată", sunt asigurate de administratorul de cale ferată, iar setul de semnalizare a apropierii de calea ferată este asigurat de către administratorul drumului.

Art. 73

La trecerea la nivel cu o cale ferată industrială se instalează indicatorul "Alte pericole", însoțit de un panou adițional ce conține imaginea unei locomotive.
Atunci când pe calea ferată industrială se deplasează un vehicul feroviar, circulația trebuie dirijată de un agent de cale ferată.

Art. 74

Porțile de gabarit instalate înaintea unei treceri la nivel cu o cale ferată electrificată, destinate să interzică accesul vehiculelor a căror încărcătură depășește în înălțime limita de siguranță admisă, sunt marcate cu benzi alternante de culoare galbenă și neagră. Pe stâlpii de susținere ai porților de gabarit se instalează indicatoare rutiere prin care se precizează înălțimea maximă de trecere admisă.

Secțiunea 4: marcajele

Art. 75

Marcajele servesc la organizarea circulației, avertizarea sau îndrumarea participanților la trafic. Acestea pot fi folosite singure sau împreună cu alte mijloace de semnalizare rutieră pe care le completează sau le precizează semnificația.
Marcajele se aplică pe suprafața părții carosabile a drumurilor modernizate, pe borduri, pe lucrări de artă, pe accesorii ale drumurilor, precum și pe alte elemente și construcții din zona drumurilor. Marcajele aplicate pe drumurile publice trebuie să fie reflectorizante sau însoțite de dispozitive reflectorizante care trebuie să-și păstreze proprietățile de reflexie și pe timp de ploaie sau ceață.
Marcajele nu trebuie să incomodeze în nici un fel desfășurarea circulației, iar suprafața acestora nu trebuie să fie lunecoasă. Marcajele pe partea carosabilă se execută cu microbile de sticlă și pot fi însoțite de butoni cu elemente retroreflectorizante.

Art. 76

Marcajele aplicate pe drumurile publice sunt:

longitudinale, care pot fi:
1. de separare a sensurilor de circulație;
2. de separare a benzilor pe același sens;
de delimitare a părții carosabile;
transversale, care pot fi:
1. de oprire;
2. de cedare a trecerii;
3. de traversare pentru pietoni;
4. de traversare pentru bicicliști;
diverse, care pot fi:
1. de ghidare;
2. pentru spații interzise;
3. pentru interzicerea staționării;
4. pentru stații de autobuze, troleibuze, taximetre;
5. pentru locuri de parcare;
6. săgeți sau inscripții;
laterale aplicate pe:
1. lucrări de artă (poduri, pasaje denivelate, ziduri de sprijin);
2. parapete;
3. stâlpi și copaci situați pe platforma drumului;
4. borduri.

Art. 77

Administratorul drumului public este obligat să aplice marcaje cu linii continue sau discontinue, după caz, atât pentru separarea sensurilor și benzilor de circulație, cât și pentru delimitarea părții carosabile.
Marcajul longitudinal format dintr-o linie continuă simplă sau dublă interzice încălcarea acestuia.
Marcajul format dintr-o linie continuă aplicată pe bordura trotuarului sau la marginea părții carosabile interzice staționarea vehiculelor pe acea parte a drumului. Când o asemenea linie însoțește un indicator de interzicere a staționării, aceasta precizează lungimea sectorului de drum pe care este valabilă interzicerea.
Marcajul longitudinal format din linii continue care delimitează banda pe care este aplicat și un marcaj simbolizând o anumită categorie sau anumite categorii de vehicule semnifică faptul că banda este rezervată circulației acelei sau acelor categorii de vehicule.

Art. 78

Marcajul longitudinal format dintr-o linie discontinuă simplă sau dublă permite trecerea peste acesta, dacă manevra sau reglementările instituite impun acest lucru.

Art. 79

Marcajul cu linie discontinuă poate fi simplu sau dublu și se folosește în următoarele situații:
1. marcajul cu linie discontinuă simplă:
  1. pentru separarea sensurilor de circulație, pe drumurile cu două benzi și circulație în ambele sensuri;
  2. pentru separarea benzilor de circulație pe același sens, pe drumurile cu cel puțin două benzi pe sens;
  3. pentru marcarea trecerii de la o linie discontinuă la una continuă. În localități acest marcaj nu este obligatoriu;
  4. pentru a separa, pe autostrăzi, benzile de accelerare sau de decelerare de benzile curente de circulație;
  5. pentru marcaje de ghidare în intersecții;
2. marcajul cu linie discontinuă dublă, pentru delimitarea benzilor reversibile. Pe asemenea benzi marcajul este însoțit de dispozitive luminoase speciale prevăzute la art. 56.
Linia continuă se folosește în următoarele situații:
1. linia continuă simplă, pentru separarea sensurilor de circulație, a benzilor de același sens la apropierea de intersecții și în zone periculoase;
2. linia continuă dublă, pentru separarea sensurilor de circulație cu minimum două benzi pe fiecare sens, precum și la drumuri cu o bandă pe sens sau în alte situații stabilite de administratorul drumului respectiv, cu acordul poliției rutiere.
În cazul marcajului longitudinal format dintr-o linie continuă și una discontinuă alăturate, conducătorul de vehicul trebuie să respecte semnificația liniei celei mai apropiate în sensul de mers.
Pe drumurile cu circulație în ambele sensuri prevăzute cu o singură bandă pe sens, pe distanța cuprinsă între indicatoarele de avertizare "Copii", aferente celor două sensuri, marcajul de separare a sensurilor se execută cu linie continuă.

Art. 80

Marcajele de delimitare a părții carosabile sunt amplasate în lungul drumului, se execută la limita din dreapta a părții carosabile în sensul de mers, cu excepția autostrăzilor și a drumurilor expres, unde marcajul se aplică și pe partea stângă, lângă mijlocul fizic de separare a sensurilor de circulație. Aceste marcaje pot fi cu linie continuă sau discontinuă simplă.
Marcajele de ghidare au rolul de a materializa traiectoria pe care vehiculele trebuie să o urmeze în traversarea unei intersecții ori pentru efectuarea virajului la stânga, fiind obligatoriu a se realiza în cazul în care axul central ori liniile de separare a benzii de circulație nu sunt coliniare.
Marcajele pentru interzicerea staționării se pot realiza:
1. prin linie continuă galbenă aplicată pe bordura trotuarului sau pe banda de consolidare a acostamentului, dublând marcajul de delimitare a părții carosabile spre exteriorul platformei drumului;
2. printr-o linie în zig-zag la marginea părții carosabile.
Marcajele prin săgeți sunt folosite pentru:
1. selectarea pe benzi;
2. schimbarea benzii (banda de accelerare, banda suplimentară pentru vehicule lente, banda care se suprimă prin îngustarea părții carosabile);
3. repliere, numai în afara localităților pe drumuri cu o bandă pe sens și dublu sens de circulație.

Art. 81

Marcajul transversal constând dintr-o linie continuă, aplicată pe lățimea uneia sau mai multor benzi, indică linia înaintea căreia vehiculul trebuie oprit la întâlnirea indicatorului "Oprire". Un asemenea marcaj poate fi folosit pentru a indica linia de oprire impusă printr-un semnal luminos, printr-o comandă a agentului care dirijează circulația, de prezența unei treceri la nivel cu o cale ferată, cu o linie de tramvai sau a unei treceri pentru pietoni. Înaintea marcajului ce însoțește indicatorul "Oprire" se poate aplica pe partea carosabilă inscripția "Stop".
Marcajul transversal constând dintr-o linie discontinuă, aplicată pe lățimea uneia sau mai multor benzi, indică linia care nu trebuie depășită atunci când se impune cedarea trecerii. Înaintea unei asemenea linii se poate aplica pe partea carosabilă un marcaj sub forma de triunghi având o latură paralelă cu linia discontinuă, iar vârful îndreptat spre vehiculul care se apropie.
Marcajul transversal constând din linii paralele cu axul drumului indică locul pe unde pietonii trebuie să traverseze drumul. Aceste linii au lățimea mai mare decât a oricăror alte marcaje.
Marcajul transversal constând din linii discontinue paralele, aplicate perpendicular sau oblic față de axul drumului, indică locul destinat traversării părții carosabile de către bicicliști.

Art. 82

În scopul sporirii impactului vizual asupra participanților la trafic, pe partea carosabilă se pot executa marcaje sub formă de inscripții, simboluri și figuri.
Pe autostrăzi, pe drumurile expres și pe drumuri naționale deschise traficului internațional (E), la extremitățile părții carosabile se aplică marcaje rezonatoare pentru avertizarea conducătorilor de autovehicule la ieșirea de pe partea carosabilă.

Art. 83

Marcajele, cum sunt: săgețile, inscripțiile, liniile paralele sau oblice, pot fi folosite pentru a repeta semnificația indicatoarelor sau pentru a da participanților la trafic indicații care nu le pot fi furnizate, în mod adecvat, prin indicatoare.
Marcajul sub forma unei sau unor săgeți, aplicat pe banda ori pe benzile delimitate prin linii continue, obligă la urmarea direcției sau direcțiilor astfel indicate. Săgeata de repliere care este oblică față de axul drumului, aplicată pe o bandă sau intercalată într-un marcaj longitudinal format din linii discontinue, semnalizează obligația ca vehiculul care nu se află pe banda indicată de săgeată să fie condus pe acea bandă.
Marcajul format dintr-o linie în zig-zag semnifică interzicerea staționării vehiculelor pe partea drumului pe care este aplicat. O astfel de linie completată cu înscrisul "Bus" sau "Taxi" poate fi folosită pentru semnalizarea stațiilor de autobuze și troleibuze, respectiv de taximetre.
Marcajul aplicat în afara benzilor, format din linii paralele, înconjurate sau nu cu o linie de contur, delimitează spațiul interzis circulației.
Marcajele se pot aplica și pe ziduri de sprijin, parapete de protecție sau alte amenajări rutiere laterale drumului, pentru a le face mai vizibile conducătorilor de vehicule.
Marcajele sunt de regulă de culoare albă, cu excepția celor ce se aplică pe elementele laterale drumului, care sunt de culoare albă, neagră sau galbenă și neagră, precum și a celor provizorii, folosite la organizarea circulației în zona lucrărilor, care sunt de culoare galbenă. În zonele periculoase sau unde staționarea vehiculelor este limitată în timp, marcajele pot fi și de alte culori.

Secțiunea 5: semnalizarea limitelor laterale ale platformei drumului și a lucrărilor

Art. 84

În afara localităților, limitele laterale ale platformei drumului se semnalizează cu stâlpi de ghidare lamelari, de culoare albă, omologați, instalați la intervale de 50 m între ei, sau prin parapete. Pe stâlpii de ghidare lamelari și pe parapete se aplică dispozitive reflectorizante de culoare roșie și albă sau galbenă. Dispozitivele reflectorizante de culoare roșie trebuie să fie vizibile numai pe partea dreaptă a drumului în sensul de mers. Materialele din care sunt confecționați stâlpii de ghidare lamelari nu trebuie să fie dure.
Dispozitivele reflectorizante pentru semnalizarea limitelor platformei drumului se pot monta și pe parapetele de protecție, pereții tunelelor, zidurile de sprijin sau pe alte amenajări rutiere ori instalații laterale drumului.

Art. 85

Semnalizarea lucrărilor executate pe drumurile publice este obligatorie și se realizează în scopul asigurării desfășurării în condiții corespunzătoare a circulației pe sectorul de drum rămas neafectat sau, după caz, în scopul devierii acesteia pe variante ocolitoare și are semnificația interzicerii circulației în zona afectată de lucrări.
Sectoarele de drum afectate de lucrări trebuie semnalizate vizibil prin indicatoare și mijloace auxiliare de semnalizare rutieră, precum semafoare, balize direcționale, panouri, conuri de dirijare, bariere, garduri, parapete din material plastic lestabile și cărucioare portsemnalizare, prevăzute cu elemente fluorescent-reflectorizante. Acestea nu trebuie confecționate din materiale dure, iar pe timp de noapte trebuie însoțite de lămpi cu lumină galbenă intermitentă.
Pentru organizarea circulației pe sectoarele de drum public aflate în lucru se instalează indicatoare și balize reflectorizante sau, după caz, amenajări rutiere tip "limitatoare de viteză" și se aplică marcaje, corespunzător situației create. Dacă este cazul, dirijarea circulației se realizează prin semnale luminoase ori semnale ale lucrătorului de drumuri desemnat și special instruit.

Art. 86

Semnalizarea instituită pe sectoarele de drum pe care se execută lucrări trebuie întreținută și modificată corespunzător evoluției acestora. La terminarea lucrărilor executantul trebuie să asigure, concomitent cu repararea sectorului de drum public afectat, și refacerea semnalizării inițiale sau modificarea ei, potrivit noilor condiții de circulație.
Persoanele care execută lucrări de orice natură pe partea carosabilă a drumului public sunt obligate să poarte echipament de protecție-avertizare fluorescent și reflectorizant, de culoare galbenă sau portocalie, pentru a fi observate cu ușurință de participanții la trafic.

Art. 87

Nicio lucrare care afectează drumul public nu poate fi începută sau, după caz, continuată dacă executantul acesteia nu are autorizarea administratorului drumului și acordul poliției, dacă nu a realizat semnalizarea temporară corespunzătoare, iar termenul aprobat a fost depășit ori lucrarea se execută în alte condiții decât cele stabilite în autorizație sau acord.

Secțiunea 6: semnalele polițiștilor și ale altor persoane care dirijează circulația

Art. 88

Semnalele polițistului care dirijează circulația au următoarele semnificații:
1. brațul ridicat vertical semnifică "atenție, oprire" pentru toți participanții la trafic care se apropie, cu excepția conducătorilor de vehicule care nu ar mai putea opri în condiții de siguranță. Dacă semnalul este dat într-o intersecție, aceasta nu impune oprirea conducătorilor de vehicule care se află deja angajați în traversare;
2. brațul sau brațele întinse orizontal semnifică "oprire" pentru toți participanții la trafic care, indiferent de sensul lor de mers, circulă din direcția sau direcțiile intersectate de brațul sau brațele întinse. După ce a dat acest semnal, polițistul poate coborî brațul sau brațele, poziția sa însemnând, de asemenea, "oprire" pentru participanții la trafic care vin din față ori din spate;
3. balansarea, pe timp de noapte, în plan vertical, a unui dispozitiv cu lumină roșie ori a bastonului fluorescent-reflectorizant semnifică "oprire" pentru participanții la trafic spre care este îndreptat;
4. balansarea pe verticală a brațului, având palma orientată către sol, semnifică reducerea vitezei;
5. rotirea vioaie a brațului semnifică mărirea vitezei de deplasare a vehiculelor sau grăbirea traversării drumului de către pietoni.
Polițistul care dirijează circulația poate efectua semnal cu brațul ca vehiculul să avanseze, să depășească, să treacă prin fața ori prin spatele său, să îl ocolească prin partea sa stângă sau dreaptă, iar pietonii să traverseze drumul ori să se oprească.
La efectuarea comenzilor prevăzute la alin. (1) și (2), polițistul poate folosi și fluierul.

Art. 89

Oprirea participanților la trafic este obligatorie și la semnalele date de:
1. polițiștii de frontieră;
2. îndrumătorii de circulație ai Ministerului Apărării;
3. agenții de cale ferată, la trecerile la nivel;
4. personalul autorizat din zona lucrărilor pe drumurile publice;
5. membrii patrulelor școlare de circulație, la trecerile pentru pietoni din apropierea unităților de învățământ;
6. nevăzători, prin ridicarea bastonului alb, atunci când aceștia traversează strada.
Persoanele prevăzute la alin. (1) lit. a)-d) pot efectua și următoarele semnale:
1. balansarea brațului în plan vertical, cu palma mâinii orientată către sol sau cu un mijloc de semnalizare, care semnifică reducerea vitezei;
2. rotirea vioaie a brațului, care semnifică mărirea vitezei de deplasare a vehiculelor, inclusiv grăbirea traversării drumului de către pietoni.

Art. 90

Persoanele prevăzute la art. 88 alin. (1) și la art. 89 alin. (1) lit. a)-e) care dirijează circulația trebuie să fie echipate și plasate astfel încât să poată fi observate și recunoscute cu ușurință de către participanții la trafic.

Secțiunea 7: semnalele utilizate de conducătorii autovehiculelor cu regim de circulație prioritară și obligațiile celorlalți participanți la trafic

Art. 91

Semnalele mijloacelor speciale de avertizare, luminoase și sonore, se folosesc de către conducătorii autovehiculelor prevăzute la art. 32 alin. (2) lit. a) și b) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002, republicată, cu modificările și completările ulterioare, numai dacă intervenția sau misiunea impune urgență.
Semnalele mijloacelor de avertizare luminoasă pot fi folosite și fără a fi însoțite de cele sonore, în funcție de natura misiunii ori de condițiile de trafic, situație în care autovehiculul respectiv nu are regim de circulație prioritară.
Se interzice utilizarea semnalelor mijloacelor de avertizare sonoră separat de cele luminoase.

Art. 92

Polițistul rutier aflat într-un autovehicul al poliției poate utiliza și dispozitive luminoase cu mesaje variabile pentru a transmite o dispoziție sau o indicație participanților la trafic. Aceste semnale pot fi adresate concomitent cu transmiterea unui apel prin amplificatorul de voce.
Polițistul rutier aflat într-un autovehicul al poliției poate executa semnale cu brațul, cu sau fără baston reflectorizant, scos pe partea laterală dreaptă a vehiculului. Acest semnal semnifică oprire pentru conducătorii vehiculelor care circulă în spatele autovehiculului poliției. Același semnal efectuat pe partea stângă a autovehiculului semnifică oprire pentru conducătorii vehiculelor care circulă pe banda din partea stângă în același sens de mers ori în sens opus celui al autovehiculului poliției.

Art. 93

Conducătorii de autovehicule care se apropie de o coloană oficială o pot depăși dacă li se semnalizează această manevră de către polițistul rutier. Se interzice altor participanți la trafic intercalarea sau atașarea la o astfel de coloană oficială.

Art. 94

Coloanele oficiale se însoțesc de echipaje ale poliției rutiere, în condițiile stabilite prin instrucțiuni emise de ministrul administrației și internelor.
Coloanele de vehicule cu specific militar se însoțesc de autovehicule de control al circulației aparținând Ministerului Apărării, care au în funcțiune mijloacele speciale de avertizare sonore, precum și cele luminoase de culoare albastră.

Art. 95

Vehiculele care, prin construcție sau datorită încărcăturii transportate, depășesc masa și/sau gabaritul prevăzute de normele legale, precum și transporturile speciale pot fi însoțite de echipaje ale poliției rutiere numai cu aprobarea Inspectoratului General al Poliției Române.